Trei penalty-uri ratate au distrus Anglia: Italia a devenit campioană europeană

În finală, britanicii au condus mai mult de jumatate de repriza, dar le-au permis adversarilor să câștige înapoi, apoi au eșuat la loviturile de pedeapsă.

Campionatul European a avut loc în continuare, în ciuda tuturor transferurilor și temerilor autorităților. Finala Italia – Anglia a dat publicului senzația unei adevărate sărbători: două mari puteri fotbalistice, un stadion plin și intensitatea pasiunilor până în ultimul minut. Italia a câștigat al doilea titlu de ligă, iar britanicii au pierdut pentru prima dată finala unui turneu de top de la Wembley.

Prima finală din Anglia de 55 de ani a provocat o agitație incredibilă în Marea Britanie. Mai mult, nu toată lumea și-a dorit victoria britanicilor. În ajunul meciului, ediția scoțiană a  The National  a ieșit cu o copertă cu un titlu strălucitor, cerându-i lui Roberto Mancini să-i salveze de victoria britanicilor („ Roberto, salvează-ne de câștigătorii britanici și spunând tuturor despre asta pentru următorii 55 de ani! „ ). S-a întâmplat că fotbalul pragmatic și uneori de-a dreptul plictisitor al britanicilor, precum și deciziile dubioase în favoarea lor în semifinale, au adăugat sprijin italienilor din toată lumea și chiar vecinii din regat au anunțat că vor sprijini echipa națională a Italiei.

În ziua meciului, Londra a început să sărbătorească de parcă Anglia ar fi devenit deja campioana europeană. Cu 5-6 ore înainte de meci, mulțimi uriașe de oameni s-au ospătat pe străzile Londrei, cântând cântece și lăudând jucătorii. Și când a început meciul, jucătorii au decis să nu rămână datori și au deschis scorul la fel de devreme: după un corner din Italia, Luke Shaw a lansat un contraatac, care în două pase a ajuns la colțul suprafeței de pedeapsă a lui Donnaruma . Trippier a făcut o centrare perfectă în suprafața de pedeapsă, care l-a închis pe Shaw, care a început atacul, și a străpuns poarta adversarului de la câțiva metri. Deja în al doilea minut s-a deschis scorul în finală!

Planul lui Gareth Southgate a funcționat perfect, iar cei cinci apărători care au ieșit la început au început să se justifice pe deplin: la apropierile zonei de penalizare a Angliei nu exista spațiu din cuvântul „deloc”. Cei doi mijlocași care dețin Rice și Phillips au creat o densitate și mai mare . De mai multe ori au existat situații în care chiar și Harry Kane s-a scufundat în apărare în propria jumătate a terenului și s-a trezit sub linia mingii. Italienii au creat un moment cu adevărat periculos doar 20 de minute mai târziu: Federico Chiesa și-a creat un spațiu operațional și a tras cu mușcătură de la o distanță medie, dar nu a lovit ținta.

Anglia, fără probleme, a adus problema la pauză, în timp ce contraataca în mod regulat: fundașii flancului Trippier și Shaw au fost activi în special, precum și Harry Kane, care de multe ori se retrăgea în centrul terenului.

Roberto Mancini a avut 15 minute pentru a veni cu ceva, dar când a început repriza a doua, complotul primei aproape că s-a repetat: chiar în primele minute, Sterling a căzut din nou în zona de penalizare a altcuiva. Stadionul a urlat, dar judecătorii au ajuns rapid la concluzia că această toamnă nu trage o lovitură de pedeapsă. În acest moment, se părea că toată intensitatea italienilor venea doar de la Chiesa: aripa Juventus a luat mingea în zona de penalizare a altcuiva, s-a mutat în centru și a tras în colțul îndepărtat de sub fundaș – Pickford era acolo .

Dar necazurile pentru britanici au venit de unde nu se așteptau – din colț. După depunere, a început o turbulență de neînțeles în zona de penalizare, care a fost completată de lovitura lui Bonnuchi : care a egalat scorul și a sărbătorit strălucit golul marcat în fața a 7000 de italieni.

După ce a recunoscut, echipa Southgate nu s-a abătut de la stilul lor de joc. De asemenea, italienii au deținut mai mult mingea, în timp ce britanicii și-au apărat întreaga echipă sub linia mingii. Modificările au fost tactice: mai întâi, Bukayo Saka a apărut pe teren , înlocuindu-l pe Trippier – acest lucru i-a permis să se reorganizeze într-o schemă cu patru fundași, iar apoi căpitanul Liverpool Jordan Henderson a ieșit să reîmprospăteze centrul terenului , înlocuind în mod evident obosit Declan Rice. Dar aceste reconstrucții nu au adus dividende „celor trei lei”, iar jocul a intrat în prelungiri.

Oricât de obosite ar fi, echipele au jucat minute foarte active în prelungiri. Oportunitățile au fost atât pentru unii, cât și pentru alții, dar nimeni nu a reușit să înscrie. Cu 6 minute înainte de final, Italia ar fi putut să-și piardă principalul jucător de penalizare: Jorginho s-a dus dur împotriva lui Grilish și a călcat pe genunchi cu vârfuri. Echipa de arbitri olandezi, condusă de Björn Kuipers, s-a limitat la cartonaș galben, păstrându-și listele complete până la sfârșitul timpului de joc.

La tragerea la sorți pentru ordinea de rupere și alegerea porții, moneda a trimis echipele la standul englez, dar i-a permis lui Giorgio Chiellini să aleagă echipa de start. Căpitanul Italiei și-a trimis partenerii să bată primul. Și această serie a devenit unică. Sancho și Reshford , care au ieșit în minutul 120 special pentru o lovitură de pedeapsă, au ratat la rând și au oferit unul dintre cei mai buni jucători de penalizare din lume, Jorginho, ocazia de a pune capăt acestui meci dramatic. Dar Pickford și-a parat lovitura! Un minut mai târziu, totul depindea de tânărul Saka – dacă ar fi marcat, lovitura de pedeapsă ar fi durat până la prima greșeală. Dar lovitura atacantului de 18 ani a fost parată de Donnarum, iar piesa „Azzurro” a jucat peste stadion – Italia pentru a lua campionatul.

Și, desigur, numele câștigătorilor. Italia este campioana europeană. Încă patru ani, cel puțin.