Notiuni de baza despre nanotehnologie
Pe scurt, nanotehnologia poate fi definita ca intelegerea si controlul materiei la dimensiuni cuprinse intre 1 si 100 de nanometri. Spre exemplificare, trebuie spus ca o foaie de hartie are grosimea de aproximativ 100.00 de nanometri. Pe scara masuratorilor nanometrice, materia functioneaza diferit fata de ambele scale atomice, respectiv macroscopice, astfel incat aceste proprietati unice sunt utilizate in anumite industrii.
Dezvoltarea nanotehnologiei
Nanotehnlogia reprezinta un rezultat natural al cercetarii stiintifice si al abiliatii noastre de a intelege si de a manipula materia la niveluri din ce in ce mai mici, insesizabile ochiului uman. Si, asa cum computerele au evoluat de la masinariile mari si greoaie, care pareau la inceput niste monstruozitati care umpleau camerele, reducerea acestora in dimensiuni va continua pana ce omenirea va atinge limitele fizicii.
Ca un scurt istoric, trebuie amintit ca, in urma cu mai bine de jumatate de secol, in 1959, influentul fizician american Richard Feynman a facut o prezentare in cadrul Societatii Americane de Fizica, prin care invita omenirea sa descopere un nou teritoriu al acestui vast domeniu. In cadrul discursului sau, acesta a lansat intrebarea: “De ce nu putem scrie toate cele 24 de volume ale enciclopediei britanice pe gamalia unui ac?” Acesta a introdus astfel, pentru primaoara conceptul de nanotehnologie.
Folosita in domenii cheie
Desi acest discurs a inspirit multi cercetatori, abia pe la mijlocul anilor ’80 termenul de nanotehnologie a inceput sa fie raspandit in conversatiile de masa din domeniu. Astfel, aplicatiile si creatiile in domeniul nanotehnologei au inceput sa apara, rand pe rand. Nanotehnologia este folosita cu success astazi, spre exemplu, in domeniul medicinei. Astfel, aprofundarea cunostintelor dobandite in cazul unor nanomasini naturale, cum sunt bacteriile, a devenit esentiala in domeniu.
In acest sens, s-au dezvoltat legaturi extrem de stranse cu un alt domeniu in ascensiune, cum este biofizica. Astfel, in teorie, se considera ca nanomasinile concepute de om ar putea remedia afectiuni ale corpului uman pe care astazi le vedem ca netratabile. Unul dintre materialele frecvent utilizate in cercetarea nanotehnologica este grafenul, ai carui atomi au fost descoperiti abia in anul 2004.
In timp, au aparut inclusiv specializari universitare in studiul nanotehnologiei. Aici, se studiaza fizica materiei la cele mai avansate niveluri, pornind de la fizica atomica, moleculara si cuantica. Cunostintele de biochimie, chimie si biofizica, precum si bunele competente de lucru in domeniul matematicii sunt esentiale pentru o buna cunoastere si cercetare in acest nou si, totodata, vast domeniu.